Luxul nu se taxează. Se cuvine.

Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă

Constituţia României prevede la art. 56 că “cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice”. De aceea aleşii noştri au decis prin hotărea nr. 956/2009 mărirea unor taxe şi impozite de la 1 ianuarie 2010, cum ar fi: impozitul pe terenuri şi clădiri, impozitul pe autorisme, taxele pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor, taxa pentru eliberarea sau preschimbarea actelor de identitate, eliberarea titlurilor de proprietate, iar noi nu avem încotro şi le vom plăti. Tot de la începutul acestui an s-au scumpit alimentele (carne, mezeluri, lactate), ţigările, energia electrică, carburanţii şi probabil multe alte produse, ca reacţie în lanţ la aceste creşteri de preţuri.

Pe de altă parte, Constituţia României prevede la art. 47 că “Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent”. De aceea aleşii noştri s-au gândit să asigure un nivel de trai decent amatorilor de iahturi, haine de blană, bijuterii, obiecte din cristal şi arme de vânatoare şi, prin urmare, începând cu 01.01.2010 au fost eliminate accizele pentru produsele de lux, deci se vor ieftini iahturile, hainele de blana, bijuteriile, obiectele din cristal, parfumurile şi armele de vânatoare.

În condiţiile în care există peste 1,5 milioane de români care trăiesc sub limita sărăciei  şi aproximativ 11 milioane de români asistaţi social sub diferite forme, atitudinea guvernanţilor noştri  mi se pare “justă, echitabilă şi de necombătut”.

De aceea i-am ales, îi respectăm, îi iubim şi, bineînţeles, îi vom vota din nou când va fi nevoie.