Activitatea parlamentarilor de Constanţa, sesiunea februarie-iunie 2010

Deputaţi de Constanţa 2008-2012

Deputaţi de Constanţa 2008-2012

Se încheie încă o sesiune parlamentară. Cei 10+2 deputaţi de Constanţa au muncit de la începutul anului aşa cum au promis în campanie? Au reprezentat interesele cetăţenilor din colegiile unde au fost aleşi? S-au străduit să-şi merite banii? Şi-au folosit deputaţii din opoziţie armele pentru a face guvernul să înţeleagă cu ce se confruntă constănţenii?

Ne-am propus să realizăm o analiză a activităţilor deputaţilor de Constanţa în sesiunea februarie-iunie 2010, mai exact a declaraţiilor politice susţinute, a propunerilor legislative depuse şi a întrebărilor şi interpelărilor adresate membrilor guvernului.

În tabelul următor sunt extrase datele legate de activitatea depusă de deputaţii constănţeni doar în sesiunea care tocmai se încheie.

Deputat Colegiu Partid Declaraţii politice Propuneri legislative Întrebări şi interpelări Moţiuni
Gheorghe Dragomir 1 PNL 16 10 1 2
Mihai Lupu 2 PNL 1 3 2 2
Ileana Cristina Dumitrache 3 PSD+PC 0 9 2 2
Constantin Chirilă 4 PD-L 13 24 5 0
Zanfir Iorguş 5 PD-L 7 6 0 0
Eduard-Stelian Martin 6 PSD+PC 0 2 0 1
Matei Radu Brătianu 7 PSD+PC 0 5 0 1
Manuela Mitrea 8 PSD+PC 15 2 20 2
Antonella Marinescu 9 PSD+PC 0 1 0 3
Maria Stavrositu 10 PD-L 5 6 0 0
Amet Aledin UDTTMR 19 34 11 0
Ibram Iusein UDTR 1 15 0 0

Gheorghe Dragomir

Declaraţiile politice au fost depuse în scris, tratând teme generale, legate de politica guvernului Boc, ironizând diversele acţiuni de moment ale unora dintre membrii partidului de la guvernare şi ai guvernului. În cazul propunerilor legislative, pentru opt dintre acestea a fost cosemnatar împreună cu alţi deputaţi şi senatori din toate partidele, iar pentru două dintre ele, a fost iniţiator împreună cu dl. senator Puiu Haşotti. Acestea două vizau modificări legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă nr.195/2005 privind protecţia mediului şi pentru completarea articolului 3 din Legea nr.597/2001 privind unele măsuri de protecţie şi autorizare a construcţiilor în zona de coastă a Mării Negre, precum şi completarea articolului 25 din Legea nr.360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase. Singura interpelare făcută de deputat a fost legată de traficul naval pe Dunărea maritimă în anul 2009. Cele două moţiuni la care a fost co-semnatar, ambele respinse, au vizat ministerul sănătăţii şi ministerul de finanţe, fiind intitulate „La sănătate nimic nu este sănătos” şi „Programul Băsescu – PDL = curbe de sacrificiu pentru români!

Mihai Lupu

Declaraţia politică a fost depusă în scris, a avut ca temă reabilitarea celor mai frumoase clădiri de la Balcic, repere sacre într-un „teritoriu sacru”. La propunerile legislative a fost co-semnatar împreună cu alţi deputaţi şi senatori din toate partidele, temele vizate fiind din domeniul educaţiei. Interpelările, de fapt o interpelare adresată către două ministere, cel al afacerilor externe şi cel al culturii, viza de asemenea Balcicul. Cele două moţiuni la care a fost co-semnatar sunt aceleaşi cu ale colegului său de partid, dl. deputat Gheorghe Dragomir.

Ileana Cristina Dumitrache

Nu are declaraţii politice, pentru propunerile legislative este co-semnatară împreună cu deputaţi şi senatori din toate partidele, exceptând propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, unde este iniţiatoare împreună cu deputatul Mugurel Surupăceanu. Interpelările au vizat pericolul abandonului şcolar în rândul elevilor de liceu din mediul rural şi dezorganizarea şi incompetenţa managerială în CNCAN – un risc pentru securitatea nucleară. Cele două moţiuni la care a fost co-semnatară, una respinsă şi cealaltă fără majoritate pentru adoptare, au vizat ministerul muncii, familiei şi protecţiei sociale şi guvernul Boc, fiind intitulate „Şeitan, un tsunami PD-L care înghite salariile, pensiile şi locurile de muncă ale românilor” şi „Opriţi genocidul social!”

Constantin Chirilă

Declaraţiile politice au fost depuse în scris, în unele cazuri fiind depuse câte două declaraţii în aceeaşi zi, tratând teme predominant legate de agricultură, de la bivolii din Transilvania, până la irigaţii, dar şi teme legate de scutul antirachetă, legislaţia din România, chestiuni legate de administraţia publică.

În cazul propunerilor legislative, la 23 dintre acestea a fost co-semnatar împreună cu alţi deputaţi şi senatori, iar una dintre ele, a fost iniţiată împreună cu dl. senator Mircea Baniaş, tema acesteia fiind înfiinţarea satului Culmea, prin reorganizarea oraşului Ovidiu, judeţul Constanţa. Interpelările au vizat poluarea cu pesticide, solicitarea de subvenţii şi ajutoare de stat pentru stimularea sectorului ovin şi caprin din România, pentru agricultorii din Dobrogea, regiunea cea mai aridă a României, salvarea speciei de bivoli „Româneasca de bubaline” şi modificarea legislaţiei privind valabilitatea certificatelor digitale.

Zanfir Iorguş

Declaraţiile politice au fost depuse în scris, exceptând una, intitulată „Infrastructura de transport, factor esenţial în dezvoltarea economică a României”. Celelalte au tratat aspecte diverse, de la cooperarea stat-biserică în domeniul protecţiei sociale, reforma sistemului public de pensii, ENEL, tratatul de la Lisabona, schimbările climatice şi dezvoltarea locală. În cazul propunerilor legislative, deputatul a fost co-semnatar împreună cu alţi deputaţi şi senatori.

Eduard-Stelian Martin

Fără declaraţii politice şi fără întrebări şi interpelări, deputatul Martin a avut o propunere legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, împreună cu senatorul Alexandru Mazăre şi o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă nr.159/1999 privind înfiinţarea Companiei Naţionale „Loteria Română”- S.A. şi a Ordonanţei de Urgenţă nr.195/2001 privind repartizarea profitului Companiei Naţionale „Loteria Română” – S.A., împreună cu deputatul Silviu Prigoană. În ce priveşte moţiunile, a semnat moţiunea „Opriţi genocidul social!”.

Matei Radu Brătianu

Fără declaraţii politice şi fără întrebări şi interpelări, deputatul Brătianu a fost co-semnatar împreună cu alţi deputaţi şi senatori pentru propunerile legislative şi a semnat moţiunea „Opriţi genocidul social!”.

Manuela Mitrea

Declaraţiile politice au fost depuse în scris, în unele cazuri fiind depuse câte două declaraţii în aceeaşi zi, tratând teme legate de zile naţionale şi internaţionale sărbătorite în acest interval, dar şi probleme legate de maternităţile din România, obezitate şi utilizarea cianurilor în România. La propunerile legislative a fost co-semnatar împreună cu alţi deputaţi şi senatori, subiectele fiind taxele pentru serviciile consulare şi declararea zilei de 15 ianuarie Ziua Culturii Naţionale. Cele două moţiuni la care a fost co-semnatară au fost „Şeitan, un tsunami PD-L care înghite salariile, pensiile şi locurile de muncă ale românilor” şi „Opriţi genocidul social!”. Interpelările şi întrebările adresate de deputată membrilor guvernului Boc au abordat subiecte diverse: situaţia liniei de cale ferată Bucureşti – Constanţa şi a tronsonului de autostradă Cernavodă – Constanţa, tema şoselei de coastă, Tunelul Palas – Portul Vechi, podul IPMC, licitaţiile pentru închirierea plajelor, starea spitalului judeţean de urgenţă Constanţa şi a Spitalului CF Constanţa, situaţia pensionarilor, a copiilor şi adulţilor cu autism din România, a bolnavilor de osteoporoză, a persoanelor afectate de diabet, persoanelor afectate de astm, a copiilor bolnavi de cancer din România, dar şi situaţia penetrării Internetului în mediul rural din România, situaţia cercetării în România şi subiectul Roşia Montană.

Antonella Marinescu

Fără declaraţii politice şi fără întrebări şi interpelări, deputata a fost co-semnatară a unei legi, împreună cu alţi deputaţi şi senatori. A fost de asemenea co-semnatară pentru trei moţiuni simple, faţă de colegii din PSD+PC, semnând şi moţiunea Programul naţional pentru agricultură şi dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010: Falimentul fermierilor din România, respinsă.

Maria Stavrositu

Declaraţiile politice au fost depuse în scris, exceptând tema „Pensii decente pentru femei”, care a fost citită în plen, restul abordând necesitatea reformei în ceea ce priveşte curriculumul şcolar, turismul balnear, violenţa în şcoală şi introducerea bacalaureatului internaţional. Pentru propunerile legislative este co-semnatară împreună cu deputaţi şi senatori din toate partidele. Nu a adresat interpelări sau întrebări membrilor guvernului.

Amet Aledin

Douăsprezece dintre declaraţiile politice au fost susţinute în plenul Camerei Deputaţilor, restul fiind depuse în scris, tratând în mod deosebit probleme cu care etnia tătară se confruntă, aspecte legate de personalităţi şi monumente ale tătarilor turco-musulmani. Propunerile legislative au fost iniţiate împreună cu alţi deputaţi şi senatori. Întrebările şi interpelările au fost legate de petiţii şi memorii ale unor cetăţeni tătari, construcţia de geamii în localităţi cu populaţie musulmană, dar şi aspecte legate podul IPMC, salarizare şi sporul de doctorat, necesitatea unei curse Constanţa – Instanbul, proiectul JICA, etc.

Ibram Iusein

Declaraţia politică – pe tema evenimentelor petrecute în Imperiul Otoman în anul 1915 – a fost susţinută în plen. Propunerile legislative au fost iniţiate împreună cu alţi deputaţi şi senatori, exceptând propunerea legislativă pentru acordarea de despăgubiri cetăţenilor aparţinând comunităţii minorităţii turce din fosta insulă Ada-Kaleh, care a fost iniţiată individual.

Concluzii

În ce priveşte declaraţiile politice, pe primele locuri se situează Amet Aledin, Gheorghe Dragomir şi Manuela Mitrea, cu câte 19,16, respectiv 15 declaraţii, iar pe ultimul loc, cu nici o declaraţie politică, patru deputaţi PSD+PC: Ileana Cristina Dumitrache, Eduard-Stelian Martin, Matei Radu Brătianu şi Antonella Marinescu. Declaraţiile politice şi luările de cuvânt, în general, reprezintă cea mai simplă modalitate prin care parlamentarii pot să prezinte priorităţile şi solicitările cetăţenilor din circumscripţia reprezentată în plenul camerei din care fac parte şi să le aducă în dezbaterea acesteia. De asemenea, ei pot aduce în dezbaterea camerei din care fac parte, chestiunile sesizate în urma contactelor cu autorităţile locale, cu oamenii de afaceri sau cu reprezentanţii societăţii civile din circumscripţia reprezentată. Depunerea în scris a declaraţiilor politice face să se piardă ideea de „a aduce la cunoştinţă” şi de a „dezbate” problemele prezentate. Din acest considerent stăm prost. Deputaţii Maria Stavrositu şi Zanfir Iorguş au prezentat plenului câte una dintre declaraţii, temele fiind „Pensii decente pentru femei”, respectiv „Infrastructura de transport, factor esenţial în dezvoltarea economică a României”. Singurul care dă citire periodic unora dintre declaraţiile sale politice este deputatul Amet Aledin, iar temele abordate chiar vizează cetăţenii pe care îi reprezintă.

În ce priveşte propunerile legislative, pe primele trei locuri se află Amet Aledin, Constantin Chirilă şi Ibram Iusein, cu câte 34, 24 şi respectiv 15 proiecte. Pe ultimele locuri se află Manuela Mitrea, Eduard-Stelian Martin şi Antonella Marinescu, cu câte primii cu câte 2 şi ultima cu o singură  propunere legislativă. Majoritatea propunerilor legislative sunt elaborate în colaborare cu alţi deputaţi şi senatori, îndeobşte din toate partidele. De subliniat este cazul deputatului Eduard Martin, care are doar două propuneri legislative, însă ambele elaborate împreună cu senatorul Alexandru Mazăre şi depuse fără a mai atrage alţi co-semnatari.

La capitolul întrebări şi interpelări, pe primele trei locuri se află Manuela Mitrea, Amet Aledin, Constantin Chirilă, cu 20, 11, respectiv 5 interpelări, iar cu nici o interpelare avem şase deputaţi: Ibram Iusein, Zanfir Iorguş, Maria Stavrositu, Matei Radu Brătianu, Eduard-Stelian Martin şi Antonella Marinescu. Interpelările şi întrebările adresate Guvernului constituie cea mai frecventă modalitate prin care parlamentarii pot face cunoscute guvernului problemele cetăţenilor din circumscripţii şi încearcă să contribuie la rezolvarea lor. Îndeobşte mai multe întrebări şi interpelări sunt adresate de către deputaţii din opoziţie, însă iată că la Constanţa avem un deputat din partidul de la guvernare printre premianţi şi avem 4 deputaţi din opoziţie fără activitate în acest sens.

Deşi subiectele abordate de deputaţi vizează uneori subiecte de interes pentru constănţeni, încă nu se vede efectul uninominal al alegerii lor în colegii, mai exact, nu există o legătură directă între problemele colegiilor şi ale cetăţenilor acestora, şi acţiunile reprezentanţilor. În afară de „vârfurile” de la fiecare categorie, activitatea este destul de slabă. Există şi teme complet rupte de contextul dobrogean (vezi bubalinele din Transilvania). Deputata Antonella Marinescu, nominalizată pe ultimul loc la toate categoriile de activităţi, practic nu are nici o activitate dintre cele analizate, contribuind doar cu semnătura la propunerea legislativă şi moţiuni. Pe de altă parte, deşi interpelările au subiecte interesante, iar răspunsurile primite de la ministere sunt deseori şi mai şi, în general, nu se întâmplă nimic mai departe, de exemplu interpelări despre irigaţiile din Dobrogea, la care ministerul spune că sunt în vizor, nu duc la schimbarea vreunei conducte.

Asta e! A mai trecut o sesiune, vine o vacanţă „bine meritată” şi indemnizaţii (+ suma forfetară) scăzute … în sesiunea următoare la ce să ne mai aşteptăm?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: