8 chestiuni pentru a trăi mai bine!

8 chestiuni
8 chestiuni

Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, a făcut recent o serie de afirmaţii legate de potenţialul economic al României. Multe dintre ele sunt optimiste, unele sunt „moralizatoare”, altele sunt wishful thinking. Cu ce ne-om alege într-un final glorios, cine poate să mai spună …

1. Economia României are un potenţial de creştere de 5-6% anual, nivel pe care îl va atinge în 2012, în 2010 avansul PIB fiind estimat între 1,3-1,5%.

– nimeni nu garantează acest potenţial, totul fiind bazat pe estimări, pe evoluţia altor state europene, pe indici statistici din foştii ani (care nu erau de criză) ŞI pe ipoteza că guvernarea ar lua măsuri pentru ca economia să funcţioneze …

2. România nu mai poate continua să consume prin îndatorare externă, pentru că va ajunge să aibă aceleaşi probleme şi în anii următori, ci trebuie să încerce să adapteze produsele şi serviciile locale la ce vor oamenii.

– în această afirmaţie apare prima condiţie pentru ca România să poată să iasă din criză, să încerce o schiţă de dezvoltare, să se asigure că va avea cu ce plăti toate datoriile pe care le-a făcut până acum, să meargă spre ceva pozitiv: „să încerce să adapteze produsele şi serviciile locale la ce vor oamenii”, recte românii … dar îşi pune cineva cu adevărat această problemă, există cineva care să studieze obiceiurile de consum ale românilor şi/sau dorinţele acestora în această privinţă?

3. Accelerarea reformei structurale este semnalul cel mai important pentru piaţa internă şi externă, iar fără o reaşezare a cheltuielilor publice, prin scăderea costurilor curente şi majorarea investiţiilor, România nu va avea o creştere economică importantă.

– a doua condiţie pentru ca România să se îndrepte spre ceva mai bun – creşterea economică, ceea ce presupune: „o reaşezare a cheltuielilor publice, prin scăderea costurilor curente şi majorarea investiţiilor. Şi cum văd guvernanţii scăderea costurilor curente? Reducerea salariilor, concedieri, restructurări … totul legat de oameni, de scăderea costurilor cu salariile, chiar dacă acei oameni lucrează în anumite domenii peste program, fără a fi plătiţi şi cu personal lipsă. Nimeni nu se uită la licitaţiile trucate, la cheltuielile exagerate pentru chestiuni inutile, la prevederile stupide care impun tuturor bugetarilor să cheltuiască până la ultimul bănuţ alocat pe prostii de care nu au nevoie, pentru că dacă nu, în anul următor nu li se mai aprobă un buget similar etc. Nimeni nu se uită la eficienţa cheltuirii banului public. Cât despre majorarea investiţiilor .. chiar că nimeni nu gândeşte nimic în perspectivă, în contextul „dezvoltării durabile” atât de clamată de politicieni.

4. Nivelul maxim al datoriei publice pe care România şi-l poate permite este de 35% din PIB, dar în paralel cu o dezvoltare durabilă; nu ponderea în PIB este importantă, ci ritmul de creştere, care s-a dublat în doi ani.

– a treia condiţie: poţi să faci datorii publice, doar dacă te asiguri că vei avea o „dezvoltare durabilă” – v-am spus că sunt obsedaţi de sintagma aceasta – cât despre afirmaţia că ritmul de creştere s-a dublat în doi ani, nu pot decât să mă întreb la care ani se referea …

5, O îmbunătăţire a ratingului României ar putea avea loc după finalizarea acordului cu FMI, în martie 2011; în a doua jumătate a acestui an agenţiile ar putea revizui în sens pozitiv perspectiva.

– desigur, aceste lucruri s-ar putea întâmpla dacă am avea cu ce începe să plătim datoriile, dacă am avea nişte strategii de creştere economică etc., în caz contrar, vom avea doar datorii şi o economie falimentară, caz în care agenţiile ar putea revizui negativ perspectiva.

6. Potenţialul de colectare de taxe şi impozite este enorm, nefiind necesară majorarea acestora, iar adoptarea legii responsabilităţii fiscale va trebui să aducă disciplină şi ordine în procesul de colectare

– potenţialul de colectare ar fi într-adevăr enorm, majorările făcute în ultima vreme fiind abuzive şi îmbâcsind peisajul economic şi aşa destul de „chircit” în ultima vreme. Din păcate, marii datornici către stat sunt lăsaţi în bună pace să îşi desfăşoare activităţile – săracii, pe când micii sărăntoci, care încearcă cu disperare să îşi câştige leuţ cu leuţ, sunt para-impozitaţi şi para-hârţogăriţi de acest minunat sistem. Disciplină şi ordine ne trebuie.

7. România trebuie să regândească sistemul asistenţei sociale, unde se înregistrează o mare risipă de bani şi nu există o perspectivă a efectelor acestor cheltuieli.

– poate că aşa este, poate că nu este aşa. Pensionarii mor de foame, în frig, plătindu-şi analizele şi cu pensii neactualizate nici măcar cu inflaţia, angajaţii din sistemul de protecţie a copiilor se plâng atât de salariile pe care le primesc, cât şi de banii cu care ar trebui să asigure asistenţa copiilor respectivi şamd, în paralel cu mahări care îşi construiesc vile prin ANL şi alţi abuzivi similari. Afirmaţiile acestea însă au la bază un studiu, au la bază chestiuni concrete sau sunt vorbe spuse aşa cum doi indivizi (vag cunoscători şi …) indignaţi ar comenta nervoşi la o bere?

8. România nu va intra în incapacitate de plată cât timp are loc o ajustare a contului curent, rezerva BNR este de 28-29 miliarde euro, iar politicile fiscale duc la reducerea deficitului, a declarat reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, în replică la declaraţiile unui fost economist al FMI.

– o afirmaţie minunată, până când realizezi că este legată de TREI condiţii conjugate, condiţii care, în aceste condiţii, nu pot fi îndeplinite. Iar faptul că această afirmaţie a fost făcută în replică la declaraţiile unui fost ceva, îi diminuează cu atât mai mult tăria, credibilitatea, mândria pe care ai fi putut-o resimţi auzind-o.

Toate aceste afirmaţii au fost făcute de reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, la un seminar pe teme economice. Acum, poate că dumnealui a vrut să dea bine în faţa celorlalţi seminarişti în unele privinţe, în altele, spune lucrurilor pe nume, dar se pare că nu le spune şi guvernanţilor actuali sau mai degrabă, se pare că între oamenii, reprezentanţii, aleşii, delegaţii, instituţiile … şamd ale statului nu există comunicare reală.

Acestea toate fiind spuse, noi ce ne facem?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: