Dobrogea – liber la deşertificare

Desertificarea Dobrogei

Desertificarea Dobrogei

Agricultura judeţului Constanţa este afectată de secetă. Ca în fiecare an. Ce fac autorităţile locale şi centrale pentru a evita acest lucru? Ce se va întâmpla cu Dobrogea în următorii ani, dacă nu se iau măsuri urgente? Cine e responsabil pentru elaborarea unei strategii viabile la nivel local, care să aibă susţinere la nivel central? De ce se fac mai multe rapoarte decât producţie? De ce nu se iau măsuri concrete?

Site-ul Consiliului judeţean Constanţa declară că „In cadrul economiei nationale, agricultura judetului Constanta ocupa o suprafata agricola de 565.737 ha, din care sectorul privat detine 326.751 ha, pe care se cultiva, in special, culturi cerealiere. Judetul Constanta dispune de cel mai complex sistem de irigatii, suprafata amenajata fiind de 431.000 ha.

Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Constanţa a trimis către Ministerul Agriculturii, pe 31 august 2009, o informare completă cu privire la situaţia culturilor calamitate din judeţ din care reiese că:

  • suprafeţele afectate de secetă, cultivate cu grâu, totalizează 87.430 hectare (dintr-un total de 157.700 hectare), din care 296 hectare sunt calamitate 100%.
  • suprafaţa calamitată, cultivată cu orz, este de 16.504 hectare (dintr-un total de 28.000 hectare), din care 145 hectare sunt compromise 100%.
  • 80% din suprafaţa cultivată cu rapiţă, de peste 52.000 hectare, este compromisă din cauza secetei, dintre care aproape 12.000 hectare au fost calamitate complet
  • peste 2.000 hectare din culturile de mazăre, coriandru, muştar sau fasole au fost declarate de fermierii constănţeni drept calamitate
  • 26.460 hectare, cultivate cu floarea-soarelui (dintr-un total de 75.627 hectare), sunt afectate de secetă

Pe site-ul Ministerului Agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale există postată o „Strategie pt. combaterea efectelor secetei„, actualizată pe data de 9 mai 2008, unde aflăm că ministerul este conştient de efectele secetei în Dobrogea, specificând că „Valorile mici ale indicelui de ariditate IA indică un grad mare de ariditate al zonei resepective, cum este cazul în Dobrogea, estul Baraganului si sudul Moldovei, precum şi în extremitatea sudică a Câmpiei Române. Prin urmare, aceste regiuni au un fond natural foarte favorabil unui impact semnificativ al secetei.”. Dacă aveţi curiozitatea să citiţi această strategie, veţi constata că este de fapt un scurt (!) tratat de geo-morfo-hidro-pedologie, combinată cu statistici şi alte texte aride … însă acţiunile concrete sau măcar măsurile vizate (concrete, revin) lipsesc. Evident „strategia” se sfârşeşte prin teoretizarea asupra grupurilor de lucru şi a conţinutului dorit al strategiei … lăsându-ne să aşteptăm măsurile concrete … când o ploua.

Ca să fie tacâmul complet, Liga Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii din România (LUAIR) a anunţat că organizaţiile care deţin instalaţii pentru irigaţii intenţionează să renunţe la infrastructură şi echipamente, întrucît, de la 1 septembrie, au fost sistate subvenţiile la energia electrică pentru apa destinată irigaţiilor. De la 1 ianuarie 2010 vor fi taiate si subventiile acordate producatorilor agricoli din sectoarele zootehnic, vegetal, al îmbunatatirilor funciare si al sistematizarii teritoriului.

În consecinţă, judeţul Constanţa, cu ditamai suprafaţa agricolă, cu cele mai mari suprafeţe afectate de secetă, cu cel mai mare grad de ariditate, rămâne cu „cel mai complex sistem de irigaţii” în pom datorită sistării subvenţiilor pentru energie electrică. Poate pune cineva o vorbă bună la centrala nucleară de la Cernavodă (din judeţul Constanţa), pentru a elabora o „strategie” de livrare de energie electrică pentru evitarea deşertificării. Sau poate nu, că e birocraţia prea mare şi nici nu e prevăzut în strategia ministerului.

Un răspuns la Dobrogea – liber la deşertificare

  1. […] bla bla bla … Şi de 20 de ani mai mult se vorbeşte, nefăcându-se nimic concret. Sistemele de irigaţii care au existat înainte de 1989 sunt lăsate în paragină, unele noi nu sunt făcute … […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: